„La Cafenea” – partea IV (Errico Malatesta)


IV

IGOR (un alt client al cafenelei): – Dacă nu mă înşel, domnule magistrat, rămăsesem la chestiunea dreptului proprietăţii.
AMBROGIO: – Exact, sunt curios să aud cum puteţi apăra în numele justiţiei şi moralei intenţiile voastre de jaf şi tâlhărie. O societate în care nimeni nu mai este proprietar, n-ar mai fi altceva decât o haită de fiare gata mereu de a se devora una pe alta.
GIORGIO: – Nu vi se pare că asta e caracteristic societăţii actuale? Voi ne acuzaţi că vrem jaful şi tâlhăria, dar nu sunt proprietarii cei care jefuiesc în continuu pe muncitori, nu îi tâlhăresc de rodul muncii lor?
AMBROGIO: – Proprietarii se folosesc de lucrurile lor cum cred ei mai bine şi au dreptul de a o face în acelaşi mod în care muncitorii dispun de braţele lor. Patronii şi muncitorii contracteaza în mod liber preţul cooperării lor. Dacă nu este încălcat contractul, nimeni nu are de ce să se plângă. Dreptul trebuie să rămână neatins.
GIORGIO: – Îmi vorbiţi de liber contract!? Muncitorul dacă nu munceşte – nu mănâncă. Libertatea sa este cea a unei victime care dă banii hoţului pentru a-i fi lăsată viaţa.
AMBROGIO: – Aşa o fi, dar pentru asta nu puteţi să negaţi dreptul fiecăruia de a dispune de ceea ce-i al lui şi cum îi place.
GIORGIO: – Nu, ce-i al lui e al lui! Dar de ce şi cum poate proprietarul să spună că pământurile sunt lucrurile sale, iar capitalistul că fabricile, create de munca multor oameni, sunt doar ale sale?
AMBROGIO: – Legea îi recunoaşte drepturile.
GIORGIO: – Deci dacă legea s-ar schimba şi ar permite, atunci şi asasinul din stradă şi-ar putea susţine dreptul de a fura şi asasina; nu trebuie decât să se formuleze un articol de lege care să recunoască şi acest drept. Chiar asta au făcut clasele dominante: au dat legile pentru a legitima uzurpările deja săvârşite şi ca mijloc pentru altele noi. Dacă toate “principiile” voastre supreme sunt bazate pe coduri, va fi îndeajuns o lege care să decreteze abolirea proprietăţii private şi ceea ce voi numiţi azi “principiul suprem” va deveni imediat “tâlhărie şi jaf”.
AMBROGIO: – Dar legea trebuie să fie corectă. Trebuie să se uniformizeze principiilor dreptului şi moralei, să nu fie efectul capriciului desfrânat.
GIORGIO: – Deci nu e legea cea care creează dreptul, ci dreptul cel care justifică legea. Atunci prin ce drept toată bogăţia existentă, atât cea naturală, cât şi cea creată de munca omului, aparţine unui număr mic de indivizi şi le dă dreptul de viaţă şi de moarte asupra masei celor dezmoşteniţi?
AMBROGIO: – E dreptul pe care ar trebui să-l aibă fiecare om de a dispune în mod liber de produsul activităţii sale. E un sentiment natural al omului, fără de care nu ar fi fost posibilă civilizarea sa.
GIORGIO: – Iată-vă acum apărătorul drepturilor muncii! Bravo! Atunci spuneţi-mi cum se face că aceia care muncesc nu au nimic, în schimb proprietatea aparţine celor care nu muncesc? Nu vi se pare că rezultatul logic al teoriei voastre ar fi ca actualii proprietari sunt hoţi şi că ar trebui expropriaţi pentru a da bogăţiile uzurpate proprietarilor legitimi – muncitorii!?
AMBROGIO: – Dacă există proprietari care nu muncesc e pentru că au muncit înainte, ei sau strămoşii lor, şi au avut virtutea de a economisi, au avut creier pentru ca economiile lor să dea roade.
GIORGIO: – Bine, dar vedeţi un muncitor care de regulă câştigă cât să se ţină pe picioare, să economisească şi să facă avere? Ştiţi bine că adevărata origine a proprietăţii este violenţa, tâlhăria, furtul legal şi ilegal. Dar să zicem că unul a făcut economie din produsul muncii sale şi vrea să se bucure de asta mai târziu, când şi cum i se pare mai bine. Însă problema îşi schimbă complet aspectul când vrea să profite de alţii de pe urma economiilor sale. Asta înseamnă să muncească alţii, iar el să fure o parte din produsul muncii lor, înseamnă de a lua altora mijloacele de a trăi muncind liber, pentru a-i constrânge să muncească pentru un salariu meschin. Şi multe alte lucruri care nu corespund deloc sentimentului de justiţie şi care demonstrează că proprietatea, când nu derivă din tâlhărie, este dată de munca altora. Vi se pare normal ca un om, care prin mintea şi munca sa a reuşit să acumuleze un pic de capital, să poată apoi să priveze pe alţii de produsele muncii lor, iar apoi generaţiile următoare să aibă dreptul de a trăi lenevind pe spatele muncitorilor? Vi se pare corect că dacă puţini oameni laborioşi şi economi au acumulat capital, marea parte a umanităţii trebuie să fie condamnată în continuare la mizerie şi urâţire? Şi pe de altă parte, chiar şi cel ce a muncit cu muşchii şi creierul său, fără a exploata pe nimeni, presupunând că ar produce mai mult decât îi e necesar, aceasta nu îl autorizează să facă rău altora, să le ia mijloacele de a trăi. Dacă cineva ar construi o stradă de-a lungul malului mării, nu are dreptul pentru asta de a împiedica accesul celorlalţi la mare. La fel, dacă cineva ar putea să cultive pământul unui sat întreg, nu ar putea pretinde pentru asta să înfometeze toată populaţia satului. Dacă cineva ar crea mijloace de producţie noi şi puternice, nu ar avea dreptul să se folosească de invenţia sa astfel încât să-i supună pe alţii puterii sale, nici dreptul de a da posibilitatea descendenţilor săi de a domina şi exploata generaţiile viitoare. Dar de ce mă pierd eu în a presupune, chiar şi pentru un moment, că proprietarii sunt muncitori sau descendenţii acestora!? Vreţi să vă povestesc eu originea bogăţiilor domnilor proprietari din comunităţile noastre, atât ale nobililor cu vechi rădăcini, cât şi ale parveniţilor îmbogăţiţi ieri?
AMBROIGIO: – Nu, nu, vă rog să lăsăm chestiile personale. Dacă există bogăţii acumulate ilicit, ăsta nu e un motiv pentru a nega dreptul la proprietate. Trecutul e trecut, nu e bine a dezgropa morţii.
GIORGIO: – Nu dezgropăm nimic, dacă aşa vă convine, pentru mine nu are importanţă. Proprietatea privată trebuie abolită, nu atât pentru că aceasta poate fi acumulată mai mult sau mai puţin legal, ci pentru că dă dreptul de a exploata munca altuia, iar dezvoltându-se sfârşeşte prin punerea la dispoziţie a unui grup restrâns de oameni a unor întregi mase dependente. Dar cum justificaţi proprietatea privată asupra pământului prin teoria voastră de a economisi? Pământul nu se poate spune că a fost produs prin munca proprietarilor sau a strămoşilor lor.
AMBROGIO: – Simplu: pământul necultivat, steril, nu are valoare; omul îl ocupă, îl îmbunătăţeşte, îl face roditor şi e natural să aibă dreptul la fructe, pe care, fără opera sa, pământul nu le-ar fi putut produce.
GIORGIO: – Bine, dar acesta este dreptul muncitorului la roadele muncii sale, iar acest drept încetează când omul nu mai cultivă pământul. Cum se face că proprietarii actuali posedă teritorii, mereu imense, pe care nu le muncesc, pe care nu le-au muncit niciodată şi nu lasă nici pe alţii să le muncească? Unde este munca, unde este îmbunătăţirea care ar fi stat la originea dreptului la proprietate? Adevărul este că pentru pământ, ca şi pentru restul, originea proprietăţii e violentă. Şi nu veţi reuşi să o justificaţi decât acceptând principiul că dreptul este forţă, caz în care «vai de cei slabi»…
AMBROGIO: – Dar voi pierdeţi din vedere utilitatea socială, necesităţile inerente ale societăţii civile. Fără dreptul la proprietate nu ar fi siguranţă, fără munca ordonată societatea s-ar dizolva în haos.
GIORGIO: – Acum voi vorbiţi de utilitatea socială? Când în primele noastre conversaţii eu mă refeream la daunele produse societăţii de proprietatea privată, voi aţi adus argumentul dreptului abstract! Îndeajuns pentru seara asta, mă scuzaţi, dar trebuie să plec. Mai vorbim.

Un gând despre &8222;„La Cafenea” – partea IV (Errico Malatesta)&8221;

  1. Pingback: “La Cafenea” de Errico Malatesta. Partea V « Centrul de Cultura

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s