Recoltarea, uscarea, conservarea şi prepararea plantelor medicinale şi aromatice (un scurt ghid)


English: Generic Spice and Tea collection: Log...

Cuprins:

I. Introducere

II. Câteva date privind recoltarea, uscarea şi conservarea plantelor medicinale şi aromatice

III. Recomandări privind prepararea unor forme farmaceutice simple

IV. Calendarul recoltării plantelor medicinale

*

I. INTRODUCERE

Unul dintre aspectele cele mai eliberatoare ale cunoaşterii ierburilor e abilitatea de a ne plimba pe afară şi a culege o plantă cu mâinile noastre şi apoi de a o folosi pentru a ne hrăni şi vindeca.

Tehnicile etice de recoltare şi preparare a plantelor necesită cunoaştere şi respect. Cea mai grea parte e să înveţi primele tale plante. Deîndată ce învăţăm să diferenţiem câteva plante din multitudine, vom descoperi că nu se poate să ne plimbăm prin zona în care trăim fără să observăm noi plante, şi să ne familiarizăm cu propria bioregiune. Un ajutor extrem de folositor pentru culegerea începătoare sau experimentată poate fi un ghid botanic specific regiunii; nu ştii niciodată când dai peste o nouă plantă prietenă, sau vrei doar sp îţi verifici cunoştinţele.

Putem fi uşor intimidaţi de câtă informaţie medicinală şi botanică există în jurul nostru. Dar nu vă descurajaţi; tot ce trebuie să ştiţi sunt câteva buruieni cu care să vă hrăniţi şi vindecaţi. Dacă sunteţi abia la început, încercaţi să culegeţi cinci sau şase plante pe care să învăţaţi să le identificaţi, şi concentraţi-vă doar asupra lor, pentru a nu vă supraîncărca. Când faceţi plimbări prin natură, încercaţi să le identificaţi vizual în diverse stadii ale ciclului lor de creştere. Alegeţi o frunză sau o floare pe care să o purtaţi cu voi şi pe care să o memoraţi. Dacă e o plantă medicinală sau care se poate mânca, gustaţi-o şi mirosiţi-o des, şi fiţi atente(-nţi) la cum vă face să vă simţiţi. Aceasta vă va face să cunoaşteţi intim plantele din regiunea voastră.

Câteva lucruri sunt demne de luat în seamă odată ce aţi învăţat câteva plante şi sunteţi gata să le recoltaţi. Primul lucru e răspândirea acelei plante în bioregiunea în care trăiţi. E bine să recoltaţi cu grijă plantele care sunt rare, periclitate, sau care nu sunt comune regiunii în care vă aflaţi. O regulă bună e să evităm recoltarea plantelor dintr-un grup unde sunt mai puţin de douăzeci, şi să nu recoltăm mai mult de zece procente din ceea ce vedem. La fel de important e să ne asigurăm că ajutăm la propagarea plantelor pe care le recoltăm, fie prin împrăştierea seminţelor toamna, sau dacă recoltăm rădăcini, să replantăm câteva dintre ele. (…)

Extras din: Simon the Simpler, „Etica şi metodele recoltării plantelor medicinale”, în engleză din „An Herbal Medicine-Making Primer”, 2010, în limba română, tradusă de către Ciumafaiu în „Buruieni”, nr. 1.

II. CÂTEVA DATE PRIVIND RECOLTAREA, USCAREA ŞI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE

Pentru început trebuie să subliniem faptul că plantele medicinale nu se recoltează niciodată dimineaţa, înainte de a se ridica roua, pe ploaie sau la mai puţin de 24 de ore după ploi abundente, sau când este ceaţă, recoltarea oprindu-se o dată cu apusul soarelui. Plantele medicinale ce conţin uleiuri volatile se recoltează în special pe timp noros sau dimineaţa, înainte de răsărit. Desigur, recoltarea plantelor medicinale trebuie făcută în zone nepoluate, cât mai îndepărtate de unităţi industriale, aşezări umane şi căi de acces, de genul drumurilor şi căilor ferate. Ca şi obiecte necesare pentru modalităţile de recoltare manuale amintim secera, cuţitul, cazmaua, piepteni speciali, etc.

Fiecare specie are momentul său optim de recoltare, atunci când principiile active se află în cantitate maximă. Conceptul de „principiu activ” a apărut cândva după anul 1570, când cărturarul şi practicianul Paracelsus a arătat că în plantele medicinale, doar o anumită compoziţie a acestora (circa 0.5 grame la 1 kilogram) prezintă efecte curative asupra organismului. Mai târziu aceste principii active au fost clasificate după structura lor chimică (alcaloizi, glicozizi, fenoli, uleiuri volatile, etc.).

De la plantele medicinale se colectează întreaga plantă (destul de ror, totuşi), sau doar anumite părţi precum:

a) Rădăcinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) şi tuberculii (Tubera), cu alte cuvinte, părţile subterane ale plantelor, se recoltează primăvara timpurieu, înainte de formarea mugurilor sau a părţilor aeriene ale plantei sau toamna târziu, după ofilirea părilor aeriene. La recoltarea acestor organe ale plantei, datorită lipsei părţilor vegetal superioare (tulpini, frunze, flori) se ivesc cele mai multe confuzii. Deci se va acorda o atenţie deosebită identităţii botanice a speciilor respective.

b) Părţile aeriene (Herba) ale plantei, impropriu numite „iarbă” prin vulgarizarea termenului latin „herba” (în limba română având altă semnificaţie) se recoltează, de obicei, cu puţin înainte de înflorirea completă sau în timpul înfloririi. Momentul optim de recoltare ale plantelor în acest caz este foarte diferit, în funcţie de specie, altitudine şi zona geografică unde creşte planta. Recoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secera, în nici un caz prin smulgere.

c) Mugurii florii (Gemmae sau Turianes) se recoltează primăvara devreme, când seva începe să circule, uneori chiar pe la sfârşitul lunii februarie. Se recoltează când sunt complet dezvoltaţi, înainte de deschiderea lor.

d) Scoarţa sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau rădăcinilor se recoltează în special primăvara, la începutul vegetaţiei, când se desprind mult mai uşor. Şi în acest caz se vor lăsa suficiente ramuri necojite pentru refacerea arbustului sau arborelui. De obicei scoarţa se recoltează de pe ramurile şi tulpinile plantelor care au cel puţin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distanţe de 20-30 de centimetri şi apoi longitudinal.

e) Frunzele (Folium) se recoltează numai pe timp frumos şi uscat, după ce au ajuns la maximum de dezvoltare, manual, dar nu prin strujire pentru a nu se zdobi, mărind astfel suprafaţa de contact cu aerul şi pentru a nu se distruge celulele ce conţin uleiuri volatile.

e) Recoltarea florilor (Flores) pentru unele specii se recomandă să se facă în boboc (de exemplu, salcâmul galben japonez), iar pentru altele la începutul înfloririi sau în timpul înfloririi, înainte de ofilire.

f) Fructele (Fructus) se recoltează unele în pârgă (de exemplu, măceşele) când conţin maximum de vitamine, iar altele când au ajuns la coacere (de exemplu, afinele, ienuperele, porumbele).

g) Seminţele (Semen) se recoltează cu puţin înainte de completa maturizare, apoi se întind imediat pentru uscare în straturi subţiri.

Toate aceste materii prime vegetale se usucă imediat după recoltarea. Pentru utilizarea lor în „farmacia casnică”, plantele sau părţile de plantă se usucă în snopuri mici, atârnate în aer, la umbră sau la soare, de la caz la caz, sau în poduri bine aerisite, puse pe coli de hârtie, site, rogojini sau prelate curate. Înainte de uscare se va proceda la o condiţionare a părţilor de plantă, înţelegând prin aceasta îndepărtarea corpurilor străine, a părţilor din plantă care nu sunt indicate, părţile alterate sau atacate de insecte.

La materia primă care nu se prelucrează imediat după recoltare se face uscarea pe cale naturală la soare sau la umbră. În tabelul următor sunt prezentate cantităţile şi durata uscării la umbră a materiei prime:

Produsul de uscat

Cantitatea (kg/m²)

Perioada uscării (zile)

Vara

Primăvara sau toamna

Flori
Frunze şi ierburi subţiri
Frunze şi ierburi groase
Rădăcini subţiri
Rădăcini groase
025-0.50
0.50-1.0
0.50-1.0
1-2
1-2
3-8
3-8
10-14
14-21
30-35
8-14
10-14
12-21
21-31
35-60

În timpul uscării produsul se întoarce, pentru a evita decolorarea, încingerea şi deprecierea calităţii.

Uscarea artificială se realizează în funcţie de produsul vegetal în uscătorii speciale, unde este reglată temperatura în funcţie de compoziţia principiilor active. temperatura de uscare este de 40-50 de grade Celsius, rareori 60-70 de grade Celsius, iar pentru plantele cu ulei volatil este de 30-35 de grade Celsius.

Conservarea se face în spaţii curate, uscate, bine aerisite cu o umiditate constantă şi iluminare indirectă. În timpul depozitării, produsele vegetale nu rămân într-o stare inertă, ele suferind o serie de procese biochimice şi transofmrări. Temperatura şi umiditatea sunt factorii care favorizează degradarea principiilor active. Aerul şi iluminarea reprezintă doi factori importanţi cu privire la conservare, sub influenţa lor principiile active suferă reacţii de hidroliză, oxidare şi enzimatice. Poluarea microbiană şi fungică reprezintă pericolul cel mai grav al produselor vegetale care compromit total principiile active.

După uscare, materiile prime vegetale vor fi ambalate în pungi de hârtie, săculeţi de pânză sau cutii de carton, în nici un caz în ambalaje din material plastic.

III. RECOMANDĂRI PRIVIND PREPARAREA UNOR FORME FARMACEUTICE SIMPLE

Maceratul este soluţia extractivă apoasă cea mai simplă obţinută din plante la temperatura mediului ambiental. Acest procedeu este indicat pentru speciile care conţin principii active care se extrag la rece, ca de exemplu nalba mare, inul, vâscul, etc. Materia primă vegetală fragmentată sau întreagă se menţine în contact cu cantitatea de apă potabilă prescrisă un timp de 1-12 ore, agitând din când în când. Se filtrează prin tifon şi se administrează în aceeaşi zi.

Infuzia se recomandă, de obicei, a fi preparată din flori sau din părţile de plantă cu ţesuturi friabile. Materia primă fragmentată se umectează cu 3 părţi de apă, lăsându-se în repaus 5 minute. După acest timp, plantele umectate se aduc într-un vas smălţuit, cu apă la fierbere, acoperit cu capac. Vasul se menţine timp de 5 minute pe o baie de apă fierbinte, iar apoi se lasă în repaus 15-30 de minute. Se filtrează printr-un tifon care se stoarce uşor.

Decoctul este tot o soluţie extractivă apoasă obţinută la cald prin materia priă vegetală fragmentată, umectată la fel ca în cazul infuziei, dar menţinută la fierbere cu cantitatea de apă prescrisă, timp de 30 de minute, la foc domol sau pe o baie de apă în clocot. Soluţia extractivă apoasă astfel obţinută se filtrează fierbinte, apoi peste plante se mai adaugă o cantitate de apă fierbinte pentru a completa pierderile prin evaporare. Acest procedeu se întrebuinţează în special în cazul materiilor prime vegetale cu consistenţă dură: rădăcini, scoarţe, unele fructe şi seminţe.

Toate aceste tipuri de soluţii extractive apoase se prepară pentru maximum o zi şi se administrează îndulcite sau neîndulcite.

Tinctura este o soluţie extractivă hidroalcoolică obţinută la temperatura camerei. În medicina casnică, această formă farmaceutică se obţine, de obicei, prin macerarea materiei prime în alcool etilic diluat de 40-70 de grade, timp de circa 7 zile, după care se urmează filtrarea. Se administrează sub formă de picături în puţină apă.

Siropul, care face parte din categoria soluţiilor extractive apăase, se obţine din macerate, infuzii, decocturi sau sucuri de plante la care se adaugă cel puţin 60% zahăr, care asigură o bună conservare în timp. În siropuri se pot adăuga tincturi sau alte substanţe medicamentoase care le măresc eficienţa.

Vinul medicinal este o formă farmaceutică obţinută din materii prime vegetale fragmentate, dar macerate în vin. Sunt destinate uzului intern, în special pentru stimularea poftei de mâncare, în care scop se administrează cu jumătate de oră înainte de masă. Nu se recomandă celor cu gastrite hiperacide, hipertensivilor şi celor cu afecţiuni hepatice.

Inhalaţia se obţine prin plante medicinale bogate în uleiuri volatile sau chiar din uleiuri volatile care se pun în vase smălţuite sau din porţelan, peste care se pune o anumită cantitate de apă clocotită. Vaporii de apă saturaţi în uleiuri volatile acţionează când pătrund prin inhalare în căile respiratorii.

Gargarisme. Se prepară sub formă de infuzie sau decoct din plante şi se utilizează sub formă de gargară în stamatite, afte, amigdalită, abcese dentare, etc.

Cataplasmele, prişniţele sau compresele sunt destinate uzului extern şi se obţin din diferite soluţii extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se îmbibă un tifon sau o bucată de pânză de bumbac curat. Cataplasma se aplică direct pe piele pentru a se obţine un efect revulsiv, emalient sau anti-inflamato. Prin acest mod de utilizare se aplică şi unele măşti cosmetice.

Băile fitoterapeutice sunt forme de utilizare a plantelor medicinale în uzul extern sub formă de băi. Pentru a obţine un amestec de plante pentru băi (ceaiuri balneologice), plantele fragmentate se introduc într-un săculeţ din tifon dublu. După umectare, săculeţul d’cu plante se fierbe, conform indicaţiei, 10-30 de minute, la foc domol, în 3-5 litri de apă care se pune apoi în cada de baie cu apă, la o temperatură potrivită.

Băi locale. Acestea se prepară la fel ca băile fitoterapeutice, dar în cantităţi mai mici de lichid, şi se recomandă în cazul unor plăgi purulente, hemoroizi, etc.

Oţeturile aromatice se prepară prin macerarea plantelor în oţet de vin, în cantitatea de 50-100 de grame de plante mărunţite la 1 litru de oţet. Timpul de macerare este de 7-8 zil, după care se filstrează prin tifon, iar la sfârşit, conţinutul tifonului se presează. Oţeturile aromatice se utilizează sub formă de fricţiune.

Uleiurile medicinale se obţin prin macerarea plantelor în ulei comestibil, timp de 4-6 săptămâni. Astfel se prepară uleiurile de sunătoare, de muşeţel sau alte plante. Se folosesc pentru răni greu vindecabile şi arsuri.

IV. CALENDARUL RECOLTĂRII PLANTELOR MEDICINALE

 

IANUARIE – Ienupăr (fructe), Pin (flori) 

FEBRUARIE – Ienupăr (fructe), Pin (flori), Plop (muguri) 

MARTIE – Brusture (rădăcini), Cerentel (rădăcini), Crusin (scoarţa), Ferigă (rozomi), Lemnul dulce (rizomi, rădăcini), Nalba mare (rădăcini), Obligeana (rizomi), Osul iepurelui (rădăcini), Păpădie (frunze), Pin (flori, muguri), Pir (rizomi), Plămănărică (frunze), Plop (muguri), Podbal (flori), Stânjenel (rizomi), Stejar (scoarţa), Urzica (rizomi, rădăcini), Toporaşi (frunze) 

APRILIE – Brusture (rădăcini), Ciuboţica cucului (flori, rizomi, rădăcini), Crusin (scoarţa), Feriga (rizomi), Frasin (frunze), Iarba mare (rizomi, rădăcini), Lemnul dulce (rizomi, rădăcini), Nalba mare (rădăcini), Obligeana (rizomi), Osul iepurelui (rădăcini), Păducel (frunze, flori), Păpădia (frunze, partea aeriană, rădăcini), Pin (flori, muguri), Pir (rizomi), Plămănărică (frunze), Plop (muguri), Podbal (flori, frunze), Poumbar (flori), Rostopasca (partea aeriană), Rozmarin (frunze), Riscuta de primăvară (partea aeriană), Salcâm (flori), Stejar (scoarţa), Traista ciobanului (partea aeriană), Urzica (rizomi, rădăcini), Urzica moartă (partea aeriană)

MAI – Cimbrişor (partea aeriană), Cimbru de grădină (partea aeriană), Ciuboţica cucului (flori, rizomi, rădăcini), Coada racului (partea aeriană), Crusin (scoarţa), Dud (flori), Feriga (rizomi), Frasin (frunze, flori), Fumariţa (partea aeriană), Iarba matei (partea aeriană), Mentă (frunze), Mesteacăn (flori), Muşeţel (flori), Nalba mare (frunze), Nalba măruntă (frunze, flori), Nuc (frunze), Păducel (frunze, flori), Păpădie (frunte, partea aeriană, rădăcini), Pătlăgină (frunze), Pin (flori, muguri), Pir (rizomi), Plămănărică (frunze), Podbal (frunze), Porumbar (flori), Rostopasca (partea aeriană), Rozmarin (frunze), Ruscuta de primăvară (partea aeriană), Salcâm (flori, frunze), Soc (flori), Traista ciobanului (partea aeriană), Trei fraţi pătraţi (partea aeriană), Troscotul (partea aeriană), Urzica (rizomi, rădăcini, frunze, partea aeriană), Urzica moartă (partea aeriană)

IUNIE – Anghinarea (frunze), Busuiocul cerbilor (partea aeriană), Cimbrişor (partea aeriană), Cimbru de grădină (partea aeriană, codiţele fructelor), Ciumarea (partea aeriană), Coada racului (partea aeriană), Coada şoricelului (flori, partea aeriană), Creţişoara (partea aeriană), Creţuşca (partea aeriană), Crusin (scoarţa), Dud (flori), Frasin (flori), Fumăriţă (partea aeriană), Gălbenele (flori), Ghimpele (partea aeriană), Iarba matei (partea aeriană), Isop (partea aeriană), Levănţică (flori), Lumănărică (flori), Mentă (frunze, partea aeriană), Mesteacăn (flori), Mur (frunze), Muşeţel (flori), Nalba mare (frunze, flori), Nalba măruntă (frunze, flori), Nuc (frunze), Păducel (frunze), Păpădie (frunze, partea aeriană, rădăcini), Pătlăgină (frunze), Pelin (partea aeriană), Pin (flori), Plămănărică (frunze), Podbal (frunze), Porumb (mătase), Răchitan (partea aeriană), Roiniţa (frunze), Rostopască (partea aeriană), Salcâm (frunze), Salcie (flori), Salvie (flori), Schinel (partea aeriană), Scorusul de munte (flori), Soc (flori), Sulfina (flori, partea aeriană), Sunătoare (partea aeriană), Talpa gâştii (partea aeriană), Tei (flori), Trei fraţi pătaţi (partea aeriană), Troscot (partea aeriană), Turiţa mare (partea aeriană), Urzica (frunze, partea aeriană), Urzica moartă (partea aeriană) 

IULIE – Anghinarea (frunze), Busuioc (partea aeriană), Busuiocul cerbilor (partea aeriană), Chimen (fructe), Cicoare (partea aeriană), Cimbrişor (partea aeriană), Cimbru de grădină (partea aeriană, codiţele fructelor), Ciumarea (partea aeriană), Coacăz negru (flori), Coada calului (partea aeriană), Coada racului (partea aeriană), Coada şoricelului (flori, partea aeriană), Coriandru (fructe), Crăiţele (flori), Creţişoara (partea aeriană), Creţuşca (partea aeriană), Crusin (scoarţa), Frasin (flori), Fumăriţa (partea aeriană), Gălbenele (flori), Ghimpele (partea aeriană), Iarba matei (partea aeriană), Isop (partea aeriană), Levănţică (flori), Lumănărică (flori), Maghiran (partea aeriană), Menta (frunze, partea aeriană), Mesteacăn (flori), Mur (frunze), Muştar negru (seminţe), Nalba mare (frunze), Nalba măruntă (frunze, flori), Păducel (frunze), Păpădia (partea aeriană, rădăcina), Pătlăgina (frunze), Pelin (partea aeriană), Pin (flori), Plămănărică (frunze), Porumb (mătase), Răchitan (partea aeriană), Roiniţă (frunze), Salcie (flori), Salvie (flori), Scaiul vânăt (partea aeriană), Schinel (partea aeriană), Scorusul de munte (flori), Siminoc (frunze), Sovarvul (partea aeriană), Strugurii ursului (flori), Sulfina (flori, partea aeriană), Sunătoare (partea aeriană), Talpa gâştii (partea aeriană), Tei (flori), Trei fraţi pătaţi (partea aeriană), Troscot (partea aeriană), Turiţa mare (partea aeriană), Tintaura (partea aeriană), Urzica (frunze, partea aeriană), Urzica moartă (partea aeriană) 

AUGUST – Afin (frunze, fructe), Anason (fructe), Anghinare (frunze), Busuioc (partea aeriană), Busuiocul cerbilor (partea aeriană), Cătina albă (fructe), Chimen (fructe), Cicoare (partea aeriană), Cimbrişor (partea aeriană), Ciumarea (partea aeriană), Coacăz negru (fructe), Coada calului (partea aeriană), Coada racului (partea aeriană), Coada şoricelului (flori, partea aeriană), Coriandru (fructe), Crăiţele (flori),  Creţuşcă (partea aeriană), Crusin (scoarţă), Fenicul (fructe), Fumăriţă (partea aeriană), Gălbenele (flori), Ghimpele (partea aeriană), Hamei (frunze), Lumânărică (flori), Măceş (fructe), Maghiran (partea aeriană), Mentă (frunze, partea aeriană), Mur (frunze), Muştarul negru (seminţe), Nalba mare (frunze), Nalba măruntă (frunze, flori), Nuc (fructe), Păpădie (partea aeriană, rădăcini), Pătlăgină (frunze), Pelin (partea aeriană), Pin (flori), Plămănărică (frunze), Roiniţă (frunze), Rostopască (partea aeriană), Salvie (flori), Scaiul vânăt (partea aeriană), Schinel (partea aeriană), Siminoc (frunze), Sovarvul (partea aeriană), Strugurii ursului (flori), Sulfina (flori, partea aeriană), Sunătoare (partea aeriană), Talpa gâştii (partea aeriană), Trei fraţi pătraţi (partea aeriană), Troscotul (partea aeriană), Turiţa mare (partea aeriană), Tintaura (partea aeriană), Urzica (frunze, partea aeriană), Urzica moartă (partea aeriană)

SEPTEMBRIE Afin (frunze, fructe), Anason (fructe), Angelica (rizomi, rădăcini), Anghinare (frunze), Busuioc (partea aeriană), Cătina albă (fructe), Cerentel (rizomi), Cicoare (partea aeriană, rădăcini), Coada calului (partea aeriană), Coada racului (partea aeriană), Coada şoricelului (flori, partea aeriană), Crăiţele (flori), Crusin (scoarţă), Fenicul (fructe), Ferigă (rizomi), Fumăriţă (partea aeriană), Gălbenele (flori), Hamei (frunze), Iarba mare (rizomi, rădăcini), Isop (partea aeriană), Lemnul dulce (rizomi, rădăcini), Lumânărică (flori), Măceş (fructe), Mentă (frunze), Merişor (frunze), Nalbă măruntă (frunze, flori), Nuc (fructe), Obligeană (rizomi), Osul iepurelui (rădăcinj), Păducel (fructe), Păpădie (partea aeriană, rădăcini), Pătlăgină (frunze), Pelin (partea aeriană), Pin (flori), Pir (rizomi), Plămănărică (frunze), Podbal (frunze), Rostopască (partea aeriană), Scorusul de munte (fructe), Siminocul (frunze), Soc (fructe), Strugurii ursului (flori), Sulfina (flori, partea aeriană), Troscotul (partea aeriană), Tintaura (partea aeriană), Urzica (frunze, partea aeriană, rizomi, rădăcini), Urzica moartă (partea aeriană)

OCTOMBRIEAngelica (rizomi, rădăcini), Brusture (rădăcini), Cătina albă (fructe), Cerentel (rizomi), Cicoare (rădăcini), Coada racului (partea aeriană), Crăiţele (flori), Fenicul (fructe), Ferigă (rizomi), Gălbenele (flori), Iarba mare (rizomi, rădăcini), Ienupăr (fructe), Isop (partea aeriană), Lemnul dulce (rizomi, rădăcini), Măceş (fructe), Merişor (frunze), Nalba mare (rădăcinj), Obligeana (rizomi), Osul iepurelui (rădăcini), Păducel (fructe), Păpădie (rădăcinj), Pătlăgină (frunze), Pin (flori), Pir (rizomi), Podbal (frunze), Porumbar (fructe), Scorusul de munte (fructe), Siminocul (frunze), Soc (fructe), Urzică (frunze, partea aeriană, rizomi, rădăcini), Valeriană (rădăcini)

NOIEMBRIE – Angelica (rizomi, rădăcini), Brusture (rădăcini), Cătina albă (fructe) Cerentel (rizomi), Feriga (rizomi), Ienupăr (fructe), Nalba mare (rădăcini), Obligeana (rizomi), Păducel (fructe), Pin (flori), Porumbar (fructe), Scorusul de munte (fructe), Urzica (rizomi, rădăcini)

DECEMBRIE – Ienupăr (fructe), Pin (flori)

Un gând despre &8222;Recoltarea, uscarea, conservarea şi prepararea plantelor medicinale şi aromatice (un scurt ghid)&8221;

  1. Pingback: Listă cu eseuri şi texte traduse ce se pot găsi pe blogul CdCⒶ « Centrul de Cultura [anarhista]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s