Un apel la acţiune antifascistă (Colectivul Antifascist Autonom)


Preluat de pe Indymedia România

Săptămâna trecută Naţionaliştii Autonomi Timişoara au cerut femeilor rome să se sterilizeze spre a primi un „premiu” de 300 de RON de la ei, singura cerinţă fiind să poată dovedi această faptă. Motivaţi de un spirit civic şi o dorinţă de a vedea societatea românească în siguranţă, susţinând că toate relele din această ţară se întâmplă din cauza romilor şi a copiilor acestora care nu fac nimic altceva decât să fure şi să cerşească, naţionaliştii au dat-o în bară, pe de-o parte, şi şi-au făcut publicitate pe de-o altă parte.

Mare parte din mass media, scandalizată fiind, şi-au permis ca la sfârşitul fiecărui articol să scrie şi principiile după care funcţionează acest soi de „autonomism” naţionalist. Şi, din păcate, unele puncte din lista lor sunt prioritare sau „normale” unui număr destul de mare de oameni. Pentru mulţi „problema ţigănească” şi unificarea necondiţionată a Republicii Moldova cu România sunt discuţii zilnice, subiectele importante fără de care nu pot funcţiona. Ce urmează în lista lor depinde de la om la om. Adevărat e că foarte mulţi oameni au o problemă cu avortul, dorind să fie interzis, sau cu bazele americane din România, alţii nu sunt de acord cu multiculturalismul, sau capitalismul, iar aceste fapte pot juca un rol important în decizia „raţională” a unora de a simpatiza cu neo-naziştii.
Mediatizarea acestui grup naţionalist şi promovarea indirectă a principiilor acestora pot cauza noi forme de „recrutări”, de genul „acest grup este tot ce mi-am dorit”. Până acuma trebuia să-i cauţi, să ai prieteni, să ai un pic de habar despre mişcările naţionaliste, dar acuma orice om care are acces la internet va putea să citească despre ei şi despre fapta lor pe pagina marilor agenţii de presă online. Există chiar şi un articol care este un soi de istoric al lor, pe scurt, desigur, spre a nu plictisi cititorul. Chiar dacă mai există doar două bloguri în toată România ai acestor naţionalişti „autonomi”, informaţia necesară se află chiar în zona care s-ar presupune a fi „neutră”, zona jurnalismului „independent”, şi „prietenos”.
Deasemenea, retorica alarmistă a presei nu se bazează decât pe goana după senzaţional, şi nu pe o analiză lucidă a cauzelor economice şi politice ale violenţei extremei drepte: alienarea produsă de capitalism şi sărăcie, vechi duşmănii alimentate de discursurile politicienilor care instigă la ură, transformarea tuturor grupurilor care diferă de la norma impusa de Stat în ţapi ispăşitori.
Acţiunea Statului de a reacţiona acestor mesaje rasiste poate juca drept catalizator unor astfel de grupuri, care-şi vor da seama cu această ocazie că Statul nu le este prieten, ci inamic. Astfel, orice este posibil…

Acesta este un apel de solidaritate atât locală cât şi internaţională!

Este momentul să fim atenţi la ce se întâmplă în oraşele noastre. Este momentul să începem să informăm oamenii în privinţa fascismului, naţionalismului, antisemitismului, xenofobiei, sexismului, şi de ce nu sunt acestea bune! De ce aceste forme de violenţă nu vor putea aduce niciodată pacea şi stabilitatea pe care ne-o dorim cu toţii.

Ce poţi face în oraşul tău?
Împreună cu câţiva prieteni, formaţi un grup cu scopul de a fi cu ochii-n patru, spre a vedea dacă există grupuri organizate pe principii naţionalist-extremiste.
Informaţi oamenii, oferindu-le fluturaşi cu de ce nu sunt bune ideologiile care promovează ura faţă de alţi oameni, explicaţi-le că problemele noastre economice sau politice nu sunt cauzate de către aceştia, că sărăcia în care trăiesc este o cauză a societăţii noastre, a sistemului economic, a istoriei care i-a determinat să ajungă în acel loc, faptul că femeile sunt egale cu bărbaţii şi că nu e bine să le discriminezi, să le exploatezi corpul.
Organizaţi evenimente, proiecţii de filme, discuţii despre pericolele extremei drepte, despre istoria sângeroasă a acestor ideologii, şi despre cum violenţa lor se poate oricând îndrepta împotriva celor care se consideră ‚normali’.
Dacă descoperiţi astfel de grupuri, încercaţi să aflaţi cât mai multe informaţii despre acestea. Aflaţi ce principii au, ce fel de oameni sunt implicati, dacă s-ar putea deschide sau nu o punte de discuţie între voi şi ei.
Dacă se poate, discutaţi cu ei, încercaţi să le prezentaţi faptul că ceea ce promovează este greşit. De cele mai multe ori, foarte mulţi dintre vecinii şi prietenii noştri cred anumite lucruri şi perpetuază anumite uri, discriminări, pentru că „aşa e normal”. Ei au fost crescuţi în familii a căror membrii au fost crescuţi în acelaşi mediu. Asta nu îi face în mod direct fascişti, sau xenofobi sau discriminatori, ci persoane care au crescut într-o anumită „normalitate”, care, dacă li se vor oferi informaţii bazate pe fapte concrete, vor putea vedea, încetul cu încetul că principiile lor sunt greşite în anumite puncte.
În cazul în care grupul nu este dispus să discute cu voi, şi vă consideră inamicii lor „naturali”, se ajunge în situaţia de luptă antifascistă. Alertati pe toţi cei de-o seamă cu voi despre acest grup. Încercaţi să vă informaţi vecinii despre ei, răspândiţi informaţia prin cartier şi prin oraş, spre a şti de existenţa lor. Cu cât ştiu mai mulţi oameni, cu atât va creşte posibilitatea ca atunci când vor face o acţiune menită să aducă vătămări de orice fel unor oameni din diverse grupuri care „nu sunt ca şi ei”, să se poată organiza o reacţie la nivel local. Trebuie să vadă că în oraşul în care trăiţi nu se acceptă grupări precum ale lor.
Noi nu am propune să apelaţi la organizaţiile de Stat, sau la poliţie, pentru că aceste organe ar putea crea „martiri” în cazul în care vor acţiona mult prea direct şi violent, sau dacă cei vinovaţi vor fi amendaţi sau încarceraţi – şi oricum, se ştie deja că poliţia e de cele mai multe ori de partea fasciştilor. Încercaţi să faceţi voi asta, pe cât mai paşnic posibil, dar când situaţia vă iese din mâini, când aveţi de-a face cu un grup foarte violent, pe care nu aţi putea să-l abordaţi, şi care ar putea cauza foarte multe vătămări oamenilor care fac parte din grupurile lor „inamice”, atunci…asta e. Trebuie să ridicăm cu toţii pumnul strâns şi să fim solidari împotriva acestor capete seci care au început să reapară în jurul nostru!

Este important ca locurile în care trăim să fie cât mai tolerante posibil, să fie un spaţiu unde copiii de toate naţionalităţile şi etniile să se poată juca pe străzi fără a le fi frică lor şi părinţilor lor de posibile atacuri ale unor oameni a caror singura problemă este bazată pe o diferenţă a culorii pielii sau a etniei, religiei, limbii materne, etc. Iar singura posibilitate de a păstra străzile liniştite este auto-organizarea la nivel local – dacă noi ne rezolvăm problemele singuri, vom şti cum să facem să nu se mai repete.

Noi suntem alături de oricine ia o poziţie radicală împotriva extremiştilor de dreapta, neo-naziştilor şi naţionaliştilor autonomi. Alerta antifascistă!

Curaj şi solidaritate!

Colectivul Antifascist Autonom

8 gânduri despre &8222;Un apel la acţiune antifascistă (Colectivul Antifascist Autonom)&8221;

  1. 1.Cred ca prea mult am dat vina pe sisteme legislative/politice/economice, adevarul este ca OAMENII SI UNELE GRUPURI DE OAMENI SUNT DE VINA ! si da unele din categoriile distructictive au un fond etnic, cultura ,valori specific parazitare trebuie sa recunoasteti asta(sau nu puteti gandii inductiv) da mai exista si exceptii(statistic insignifiante) dar cu exceptiile n-are nimeni treaba.
    2.Sunt XENOLOG DAR NU XENOFOB, singurul lucru de care ma tem sunt viespiile.
    3.Teorii anarhiste aveam pe la varsta de 9-12 ani , dar nu amestecate cu idei de multisubculturalitate, comuniste sau socialiste , si in plus cat timp nu se poate costrui un sistem fiabil orizontal de autorganizare si autocontrol al populatiei (nu-mi oferiti contraexemple din Spania de dinaintea razboiului 2 mondial deoarece nu au durat suficient pentru a fi analizate temeinic ) anarhismul ramane o utopie..

  2. pui problema gresit cand vorbesti de utopie … rolul unui curent (de orice fel ar fi) este de a oferi alternative, care daca sunt intelese si urmate pot avea un rol de corectare a sistemului actual. Se vorbeste prea mult de componenta politica a anarhismului si mai putin de dimensiunile ei vii, traite (artistice spre ex.). Anarhismul e o stare, resimitita de la individ la individ diferit, care face posibila o permanenta punere in paranteza a ceea ce ofera sistemul actual (care ca orice organism simte nevoia sa se autoconserve deci sa isi sadeasca peste tot preceptele si deprinderile). E o supapa care face posibila o evolutie si nu doar o exista in cerc, inchisa.

    • Nu e vorba de modul în care pun problema, ci ordinea. Am ales ca o perioadă de vreme să prezint politicul, pentru cei care deja erau interesaţi în a afla ceva mai multe. După ce se va termina episodul ăsta, voi prezenta din cât mai multe lucruri posibil. Asta făcând abstracţie de textele situaţioniste, ‘celea-s pe arealul marxismului. În plus, aş insista chiar să-mi spui tu nişte texte sau poze sau filmări care ar putea prezenta cât de cât bine dmensiunile vii ale anarhismului. Eu sunt ceva mai centrat pe politic, de aia întreb. Chiar mă bucur că susţii faptul că nu există destulă informaţie care să se centreze şi pe dimensiunile vii🙂 Aşa că aştept opinii.

  3. Trebuie sa recunosc ca Nationalistii Autonomi sunt grupul pe care il asteptam. Voi nu ati adus niciun argument impotriva lor. Asta este un motiv sa ma alatur lor cu incredere.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s