IV. Concluzie [şi] V. Bibliografie (Anarhism contemporan şi noi forme de acţiune)


Categorii: [necunoscut] şi Anarhism.
INDEX şi Postări recente
______

Citeşte sau reciteşte:

I. “Anarhismul a murit! Trăiască anarhia!”

II. Neoinchiziția care vine

III. “Fuck May 68! Fight now!”

IV. Concluzie [şi] V. Bibliografie

_____

IV. Concluzie

Insurecţia a fost “o expresie clară a furiei proletariatului împotriva unei vieţi care este din ce în ce mai mult lipsită de valoare, supravegheată şi alienată”(79), un raspuns dat atacurilor constante asupra salariilor, înrautăţirii condiţiilor de muncă prin dizolvarea serviciilor de asigurări medicale sau sociale, creşterii şomajului şi precarităţii locului de muncă, promovării superficialităţii prin televiziune şi mall-uri, distrugerii sistematice a naturii, exploatării migranţilor şi brutalităţii Poliţiei.

În compoziţia socială a maselor de manifestanţi predomină studenţii, elevii de liceu şi tinerii cu locuri de muncă nesigure, dar şi muncitori care aparţin unor domenii diferite ( pornind de la domeniul educatiei pana la cel al construcţiilor sau turismului). Un alt rol important l-au avut migranţii albanezi din a doua generatie, precum şi ceilalţi migranţi (afghani, africani, pakistanezi). De asemenea, în această compoziţie pot fi amintiţi şi huliganii din galeriile de fotbal, dependenţii de droguri din Exarhia, şi chiar bătrâni care au avut de suferit de pe urma disponibilizărilor forţate.

Compoziţia politică include grupurile de anarhişti, organizaţiile de extremă stânga şi grupările de guerillă urbană anarhiste sau extremiste de stânga, sindicalişti, socialişti, stângişti in general, feministe, antifascişti, activişti anti război şi activişti sau anarhişti autonomi.

 Din totalul manifestanţilor – care au atins până la 20.000 în cadrul unor demonstraţii de strada din Atena – au fost arestate 273 de persoane, în perioada 06 Decembrie 2008 – 14 Ianuarie 2009, pe întreg teritoriul Greciei. Însă, toţi arestaţii insurecţiei au fost eliberaţi pe parcursul lunilor urmatoare.

Acţiuni de solidaritate faţă de insurecţia din Grecia au fost organizate în mai multe oraşe din lume, precum în San Francisco, New York, Londra, Leeds, Paris, Lyon, Barcelona, Madrid, Luxemburg, Brussels, Stockholm, Hamburg, Valencia, Milano, Bratislava, Skopje, Sarajevo, Viena, Bucureşti, Iaşi, Moscova, Cairo, etc.

Deşi au fost aduse acuze (fără nicio dovadă) că protestele au fost finanţate de diverse grupuri străine de interese, partide comuniste sau servicii secrete, caracterul incontrolabil şi spontan al acţiunilor dovedeşte contrariul. Acest caracter a fost un produs al lipsei de cereri politice sau economice concrete, al acţiunii directe, al împotrivirii manifestanţilor faţă de intermediarii de orice fel, al neîncrederii în şefii de sindicate sau orice alt fel de organizaţii care ar fi putut negocia cu statalitatea.

În timpul protestelor a predominat sentimentul de ură faţă de Poliţie, însă, în urma atacurilor armate asupra unor agenţi de Poliţie, efectuate de gruparea de guerillă urbană de extremă stânga “Lupta Revoluţionară”, şi în special, în urma atacului armat care a rănit grav un poliţist in vârstă de 21 de ani, propaganda antiteroristă şi intervenţiile Poliţiei au devenit justificate, chiar dacă nu şi legitime. Totuşi, problema legitimităţii în acest caz este una greu de dezbătut, având în vedere că pentru a analiza legitimitatea protestelor împotriva statului se porneşte de la legalitatea statului şi ilegalitatea manifestanţilor, iar pentru a analiza legitimitatea intervenţiei statului – indiferent de natura acesteia – trebuie doar amintit faptul că scopul este de a proteja democraţia, despre care, de altfel, se consideră că nu ar fi posibilă în afara sa.

Noile forme de acţiune precum ocuparea clădirilor instiţutiilor de stat au fost continuate şi după înabuşirea insurecţiei. Atacurile cu bombe artizanale împotriva instituţiilor şi a secţiilor de Poliţie s-au intensificat (mergându-se până la atacarea Parlamentului Greciei), precum şi numărul jafurilor armate împotriva băncilor sau a magazinelor de lux.

S-au intensificat în schimb şi acţiunile organizate de grupările de extremă dreapta care protestează împotriva prezenţei migranţilor pe teritoriul Greciei.

În ceea ce priveste Poliţia, aceasta a fost protejată de o noua lege care interzice defăimarea autorităţii, astfel putându-se face arestări în cazul scandării unui slogan precum “Gabori, Porci, Asasini!” care s-a putut auzi în timpul insurecţiei.

Au fost luate masuri aspre şi împotriva migranţilor, plănuindu-se construirea a 11 închisori în toată ţara în care migranţii vor putea fi deţinuţi pănă la repatrierea lor.

Partidul aflat la guvernare – Nea Demokratia – a pierdut 61 de locuri in noul legislativ, ales in 4 Octombrie 2009, in faţa partidului de centru stânga PASOK. Cu toate acestea, noul guvern condus de George Papandreou nu a reuşit să îmbunătăţească situaţia socială şi economică, fiind astfel pus să facă faţă mai multor greve şi unei noi săptămăni insurecţionare în Atena, la începutul lunii Decembrie 2009.

 ___

(79) 56a Infoshop, Everyone to the streets, Ed. Shortfuse Press, 2009, pag. 119

 ***

V. Bibliografie

1. 56a Infoshop, Everyone to the streets, Ed. Shortfuse Press, 2009

2. Bob Black, Abolirea Muncii, https://centruldecultura.wordpress.com/2012/04/04/abolirea-muncii-bob-black/

3. Alfredo Maria Bonanno, Tensiunea anarhistă, https://centruldecultura.wordpress.com/2012/07/02/alfredo-m-bonanno-tensiunea-anarhista/

4. Comitetul Invizibil, Insurectia care vine, https://centruldecultura.wordpress.com/category/romana-2/autori/comitetul-invizibil/

5. Friedrich Nietzsche, Dincolo de Bine şi de Rău, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006

6. Jose Ortega Y Gasset, Revolta Maselor, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2007

7. Mihail Bakunin, Red & Black Revolution, no.6, Winter 2002

8. Mihail Bakunin, The Capitalist System,

http://dwardmac.pitzer.edu/Anarchist_Archives/bakunin/capstate.html

9. Richard Parry, The story of the French illegalists, Ed. Rebel Press, London, 1987

10. Rob Los Ricos, Anarchism is Dead! Long Live ANARCHY!, Pirate Press Olympia

11. http://www.goarna.go.ro/articole%20nr%205/anarhism.htm

12. http://www.guardian.co.uk/world/2009/jan/03/france-terrorism-tarnac-anarchists

13. http://english.aljazeera.net/news/europe/2008/12/200812719955757576.html

14. http://www.democracynow.org/2008/12/11/greek_uprising_protests_riots_strikes enter

15. http://mondediplo.com/2009/01/06greece

16. http://greeceriots.blogspot.com/2009_01_11_archive.html

17. http://www.reuters.com/article/idUSLE14826920090114

18. http://occupiedlondon.org/

3 gânduri despre &8222;IV. Concluzie [şi] V. Bibliografie (Anarhism contemporan şi noi forme de acţiune)&8221;

  1. Pingback: III. “Fuck May 68! Fight now!” (Anarhism contemporan şi noi forme de acţiune) | Centrul de Cultură anarhistă

  2. Pingback: II. Neoinchiziția care vine (Anarhism contemporan şi noi forme de acţiune) | Centrul de Cultură anarhistă

  3. Pingback: I. “Anarhismul a murit! Trăiască anarhia!” (Anarhism contemporan şi noi forme de acţiune) | Centrul de Cultură anarhistă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s