Anarhismul – introducere (Bob Black)


Această postare face parte din categoria Bob Black. Apasă AICI pentru a citi mai multe texte din această categorie.
De asemenea, vizitează şi categoria AUTORI sau mergi ACASĂ ca să vezi ultimele texte postate.
______

Ce este “anarhismul”? Ce este “anarhia”? Cine sunt “anarhiştii”?

Anarhismul este o idee despre cel mai bun mod de a trăi. Anarhia este modul de viaţă.

Anarhismul este ideea conform căreia guvernele (statul) nu sunt necesare şi sunt nocive. Anarhia este o societate fără guvern. Anarhiştii sunt oameni care cred în anarhism şi doresc să trăiască în anarhism precum toţi strămoşii noştri au făcut-o. Oameni care cred în guvern (precum liberalii, conservatorii, socialiştii şi fasciştii) sunt cunoscuţi sub numele de “statişti”.

Ar putea suna de parca anarhismul ar fi pur şi simplu ceva negativ – că este doar împotriva a ceva. De fapt, anarhiştii au foarte multe idei pozitive despre viaţa într-o societate fără stat. Dar, spre deosebire de marxişti, liberali şi conservatori, aceştia nu oferă şi planurile.

Nu sunt anarhiştii aruncători de bombe?

Nu – cel puţin comparat cu, să zicem, Guvernul Statelor Unite, care aruncă mai multe bombe în fiecare zi în Iraq decât au făcut-o anarhiştii în cei aproape 150 de ani de când sunt o mişcare politică. De ce nu auzim niciodată despre “preşedintele aruncător de bombe”? Chiar contează dacă bombele sunt aruncate orizontal de către anarhişti mai degrabă decât vertical de către guvernul Statelor Unite?

Continuă lectura

Anunțuri

Abolirea muncii (Bob Black)


Această postare face parte din categoria Bob Black. Apasă AICI pentru a citi mai multe texte din această categorie.
De asemenea, vizitează şi categoria AUTORI sau mergi ACASĂ ca să vezi ultimele texte postate.
______

Nimeni nu ar trebui să muncească vreodată.

Munca este sursa aproape tuturor nenorocirilor din lume. Aproape orice rău poţi numi deriva din muncă sau din traiul într-o lume concepută pentru muncă. Pentru a nu mai suferi, trebuie să ne oprim din a mai munci.

Asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim din a mai face orice. Înseamna că trebuie să creem un nou mod de viaţă bazat pe joacă ; cu alte cuvinte, o revoluţie ludică. Prin „joacă” înţeleg de asemenea festivităţi, creativitate, convieţuire, comensalitate şi poate chiar şi arta. Există mai multe în joacă comparativ cu joaca unui copil, oricât de valoroasă ar fi aceasta. Fac un apel către o aventură colectivă de o bucurie generalizată şi de o exuberanţă interdependentă nestingherită. Joaca nu este pasivă. Fără îndoială că toţi avem nevoie de mai mult timp pentru trândăvie completă decât avem acum la dispoziţie, indiferent de venit sau ocupaţie, dar odată ce ne vom reveni din epuizarea indusă de slujba, aproape toţi vom vrea să acţionam.

  Continuă lectura