Tot ce ţi-ai dorit să ştii despre anarhie (dar ţi-a fost frică să întrebi) – Partea IV


Un material scris de către: The Anarchist Media Group, din Cardiff, Marea Britanie.

Titlul original în engleză, “Everything you ever wanted to know about anarchy (but were afraid to ask)”, apărută în 1988

*

PRIMA PARTE

A DOUA PARTE

A TREIA PARTE

Teatru de stradă

Această metodă de comunicare nu este folosită îndeajuns de către anarhişti. Să scri şi să repeţi piese ar putea să fie o practică de folos atunci când vrei să faci un grup să lucreze împreună. Abordarea juridică adecvată este de a aplica pentru permisiune de planificare (asiguraţi-vă că aveţi un nume cu o rezonanţă inofensivă). Pe de altă parte, “Armata lui Moş Crăciun” care a invadat departamentul de jucării din magazinele Amsterdam şi au dat jucării copiilor se complăceau, de asemenea, cu ajutorul teatrului de stradă, deşi într-o natură mai puţin legală. Un soi de eveniment semi-teatral făcut să pună oamenii să gândească este o alternativă bună în contrast cu demonstraţiile plicticoase şi vechi.

Adunări publice

La un moment dat, adunările anarhiste adunau peste treizeci-patruzeci de mii de oameni. Adunările publice au intrat în declin o dată cu evoluţia divertismentului de masă. Cincizeci este un număr destul de bun în zilele noastre. Alege o temă, sortează vorbitorii, rezervă o sală şi fă multă publicitate. Ar putea fi foarte mult efort depus, dar uneori produce membrii noi, sau, cel puţin, câţiva oameni interesaţi. Oamenii te vor lua mult mai în serios.

Continuă lectura

Tot ce ţi-ai dorit să ştii despre anarhie (dar ţi-a fost frică să întrebi) – Partea III


Un material scris de către: The Anarchist Media Group, din Cardiff, Marea Britanie.

Titlul original în engleză, “Everything you ever wanted to know about anarchy (but were afraid to ask)”, apărută în 1988

*

PRIMA PARTE

A DOUA PARTE

Schimbarea vieţii de zi cu zi

În cazul în care nu putem ajutam oamenii, incluzându-ne şi pe noi, ca să devenim mai puţin dominaţi de frică, anxietate şi insecuritate, nu există nici un motiv să credem că aceştia se vor comporta sensibil şi vor începe să construiască o societate liberă şi creativă. Ideile autoritariene şi ura fără rost bazată pe ţapi ispăşitori, precum oamenii de culoare sau homosexualii sunt parte a unei boli mentale a mass-mediei.

Din fericire, există forţe care operează în direcţia unei sănătăţi mentale mai bune, şi anarhiştii ar trebui să facă tot ce pot ca să asiste aceste forţe şi mişcări.

Continuă lectura

Tot ce ţi-ai dorit să ştii despre anarhie (dar ţi-a fost frică să întrebi) – Partea II


Un material scris de către: The Anarchist Media Group, din Cardiff, Marea Britanie.

Titlul original în engleză, “Everything you ever wanted to know about anarchy (but were afraid to ask)”, apărută în 1988

*

PARTEA ÎNTÂI

Anarhismul în acţiune

Dacă ai citit pamfletul până în acest punct, trebuie că ai deja o idee destul de rezonabilă privind cum este societatea anarhistă. Problema este cum se ajunge de aici, acolo.

În interiorul anarhismului există mai multe idei diferite dar legate între ele. Sunt sisteme întregi de gândire a teoriei politice anarhiste, având nume precum federalism, mutualism, individualism, sindicalism, anarho-comunism, anarha-feminism, situaţionism, şi aşa mai departe.

Argumentele dintre diferitele “mărci” ale anarhismului continuă să existe de multă lume, şi sunt prea dificile pentru a fi prezentate într-un pamflet introductiv.

Continuă lectura

Tot ce ţi-ai dorit să ştii despre anarhie (dar ţi-a fost frică să întrebi) – Partea I


[de citit şi partea a DOUA, a TREIA şi a PATRA]

Un material scris de către: The Anarchist Media Group, din Cardiff, Marea Britanie.

Titlul original în engleză, “Everything you ever wanted to know about anarchy (but were afraid to ask)”, apărută în 1988

*

Introducere

Cu siguranţă se spun mai multe prostii despre anarhism decât despre oricare altă idee politică. De fapt, nu are nimica de a face cu crezul în haos, moarte şi distrugere. Anarhiştii nu cară de obicei bombe, nici nu subscriu la nici o virtute privind lovirea bătrânicilor.

Nu este nici un accident că această imagine sinistră a anarhistului nebun este aşa de acceptată. Statul, presa şi toate tipurile de autorităţi, folosesc orice mijloc aflat la îndemâna acestora pentru a prezenta anarhia ca fiind o stare inimaginabilă de carnagiu şi haos. Nu ne-am putea aştepta la nimic altceva de la aceşti obsedaţi ai puterii care nu ar avea nici o putere de acaparat dacă ar fi după noi. Ei trebuie să creadă că autoritatea şi obedienţa sunt esenţiale, astfel încât crimele lor să le fie justificabile. Televizorul, presa şi filmele, toate propovăduiesc obedienţa, şi atunci când anarhia este menţionată, este prezentată ca fiind o distrugere lipsită de raţiune.

Continuă lectura